Directorul Muzeului de Artă din Philadelphia a fost concediat după ce Consiliul a susținut că este prea concentrată pe DEI | Hannah Nightingale, The Post Millenial Suda a primit un e-mail imediat după ora 9 dimineața, marți, informând-o că va fi concediată pentru "motiv" și că consiliul îi urează "mult succes" pentru viitorul ei. Directorul executiv al Muzeului de Artă din Philadelphia, Alexandra "Sasha" Suda, a fost concediat din funcție după ce membrii consiliului și-au exprimat îngrijorarea că concentrarea ei pe exponatele legate de DEI a îndepărtat alte expoziții și strângeri de fonduri. Potrivit Philadelphia Magazine, Suda a primit un e-mail marți imediat după ora 9 dimineața, informând-o că va fi concediată pentru "motiv" și că consiliul îi urează "mult succes" pentru viitorul ei. În august, Philadelphia Citizen a raportat, citând mai multe persoane, că "membrii vechi ai consiliului sunt nemulțumiți de Suda pentru că se concentrează – prea mult, spun ei – pe incluziune, pentru ceea ce ei consideră un obiectiv îngust atunci când vine vorba de expoziții și pentru un început lent de strângere de fonduri". Muzeul a confirmat plecarea lui Suda într-o declarație pentru Daily Mail, adăugând că actualul director adjunct al Afacerilor Curatoriale și Conservării, Louis Marchesano, va conduce operațiunile de zi cu zi până când va fi găsit un nou CEO. Suda a devenit CEO al muzeului în 2022 și, la scurt timp după ce s-a alăturat, a lansat o agendă de echitate care includea obiective de atins până în 2025, cum ar fi 5 milioane de dolari strânși pentru arta afro-americană, 35% diversitate de furnizori și 40% dintre angajați provenind din medii diverse. Suda a spus că obiectivele au fost discutate înainte de a-și începe mandatul. Suda a debutat o expoziție intitulată The Time is Always Now în 2025, care prezintă piese ale artiștilor afro-americani și a lansat, de asemenea, Centrul Brind pentru Arta Africană și a Diasporei Africane. Suda a condus, de asemenea, muzeul, deoarece a suferit un rebranding care a fost criticat pe scară largă.  Muzeul a fost redenumit din Muzeul de Artă Chiladelphia în Muzeul de Artă din Philadelphia. Cel mai nou nume a stârnit îngrijorări în rândul membrilor consiliului, care au remarcat că numele a fost scurtat printre cei de pe rețelele de socializare pentru a citi "PhArt". Administratorul muzeului, Yoram (Jerry) Wind, a declarat pentru Philadelphia Inquirer despre rebranding: "Practic, consiliul nu a aprobat-o niciodată. Ne așteptam să o vedem după ce consiliul a dat feedback și ne așteptam să vedem versiunea finală, astfel încât să o putem aproba sau cel puțin să vedem ce plănuiau să facă. Și a fost lansat, așa că am fost la fel de surprinși ca toți ceilalți."

Consumul de brânză o dată pe săptămână este legat de un risc cu 24% mai mic de demență, constată un studiu | Cassie B., Știri naturale - Dieta poate avea un impact mai mare decât genetica pentru prevenirea demenței la majoritatea oamenilor. - Un nou studiu leagă consumul săptămânal de brânză de un risc semnificativ mai mic de demență. - Creierul este vulnerabil la calitatea dietei noastre și primește hrană direct din ea. - Medicamentele actuale pentru Alzheimer tratează doar simptomele și nu opresc leziunile cerebrale subiacente. - Schimbările preventive ale stilului de viață pot fi mai eficiente decât așteptarea soluțiilor farmaceutice. Pe măsură ce Big Pharma continuă să promoveze medicamente scumpe și ineficiente pentru Alzheimer, un nou studiu puternic din Japonia dezvăluie un aliment simplu și natural care ar putea ajuta la protejarea creierului de demență. Cercetătorii au descoperit că adulții în vârstă care se bucură de brânză cel puțin o dată pe săptămână și-au redus semnificativ riscul de a dezvolta această afecțiune care jefuiește memoria. Această descoperire oferă un contrast revigorant cu studiile clinice eșuate ale giganților farmaceutici și subliniază legătura profundă, dar adesea ignorată, dintre alimentele pe care le consumăm și sănătatea creierului nostru. Studiul, publicat în revista Nutrients, a urmărit aproape 8.000 de adulți japonezi cu vârsta de 65 de ani și peste timp de trei ani. Oamenii de știință au comparat două grupuri: cei care nu au consumat brânză și cei care au mâncat-o cel puțin săptămânal. Rezultatele au fost izbitoare. Până la sfârșitul perioadei de studiu, doar 3,39% dintre consumatorii de brânză au dezvoltat demență, comparativ cu 4,45% dintre non-consumatori. Acest lucru s-a tradus printr-un risc cu 24% mai mic de demență pentru cei care au inclus brânză în dieta lor. Echipa de cercetare a făcut un pas mai departe, luând în considerare alte obiceiuri alimentare, cum ar fi consumul de fructe, legume, carne și pește. Chiar și după această ajustare, legătura de protecție a rămas puternică, consumul de brânză fiind încă asociat cu un risc cu 21% mai mic. Autorii au concluzionat că descoperirile lor se aliniază cu dovezile anterioare care sugerează că produsele lactate pot juca un rol de sprijin în prevenirea demenței. Un scut natural pentru creier Ce face la brânză un potențial superaliment pentru creier? Oamenii de știință subliniază profilul său bogat de nutrienți. Brânza este plină de proteine și aminoacizi esențiali care susțin întreținerea neuronală, procesul critic de protejare a celulelor creierului de daune. De asemenea, conține vitamina K2, care joacă un rol vital în sănătatea vasculară și menținerea nivelului stabil de calciu în sânge, un factor cheie pentru un creier sănătos. În plus, brânza oferă antioxidanți, peptide și probiotice. Acești compuși sunt din ce în ce mai recunoscuți pentru capacitatea lor de a combate inflamația și de a susține funcția cognitivă generală. Cercetătorii au remarcat că acești nutrienți contribuie colectiv la un efect protector, ajutând la fortificarea creierului împotriva problemelor care duc la declinul cognitiv de-a lungul deceniilor. Imaginea de ansamblu a sănătății creierului Această cercetare se adaugă la un număr tot mai mare de dovezi că alegerile noastre de stil de viață, în special dieta, au un impact mult mai mare asupra riscului nostru de demență decât genetica. Pentru marea majoritate a oamenilor, Alzheimer nu este un rezultat inevitabil al genelor proaste, ci este influențat de deciziile noastre zilnice. Instituția medicală a fost lentă în a recunoaște acest lucru, acordând adesea prioritate intervențiilor farmaceutice în detrimentul strategiilor nutriționale. Autorii studiului solicită mai multe cercetări pentru a clarifica tipurile și cantitățile optime de brânză pentru beneficii cognitive. În acest studiu, brânza cea mai frecvent consumată a fost brânza procesată, urmată de soiurile de mucegai alb precum brie și camembert. Deși reducerea absolută a cazurilor de demență a fost modestă, la nivel de populație, o astfel de simplă schimbare dietetică ar putea avea un impact substanțial asupra sănătății publice. În cele din urmă, acest studiu permite indivizilor să preia controlul asupra sănătății creierului lor cu un aliment delicios și accesibil. În fața creșterii ratelor de demență și a studiilor dezamăgitoare de medicamente, se întărește înțelepciunea atemporală că prevenirea prin nutriție naturală este o strategie puternică și adesea trecută cu vederea pentru a ne păstra cel mai prețios bun: mintea noastră. Citește mai mult:

Noi dovezi uimitoare ale Atlantidei dezvăluie civilizația avansată păstrată de preoții Egiptului Antic... înainte de dezastru | Stacy Liberatore, Daily Mail Un nou val de cercetări a reînviat unul dintre cele mai mari mistere ale istoriei: povestea Atlantidei. Regizorul și arheologul Michael Donnellan susține că dovezile păstrate de preoții antici egipteni din Sais indică o civilizație avansată care a prosperat cândva în Atlantida, înainte de a dispărea în urmă cu aproximativ 11.600 de ani. Donnellan a declarat pentru Daily Mail că preoții au descris Atlantida ca fiind patria strămoșilor lor, o civilizație care a existat în afara lumii mediteraneene și "dincolo de Stâlpii lui Heracles". El a spus că relatarea lor a fost transmisă parlamentarului grec Solon, care a vizitat Egiptul în jurul anului 600 î.Hr. și a înregistrat povestea care avea să inspire mai târziu dialogurile filosofului Platon, Timeu și Critias. Potrivit lui Donnellan, preoții egipteni i-au spus lui Solon despre un imperiu puternic care a precedat atât Grecia, cât și Egipt, dar a fost distrus "într-o zi și o noapte". Cataclismul, au spus ei, a distrus atât Atlantida, cât și Atena antică, remodelând Mediterana și stârnind mituri despre inundații care răsună în toate culturile. "I-au spus lui Solon că, în urmă cu 11.600 de ani, același eveniment a distrus Atena și capitala Atlantidei", a explicat Donnellan. "Dacă ar fi distrus toată Mediterana, ar fi provocat catastrofe globale cu siguranță". Scrierile lui Platon descriu Atlantida ca fiind o civilizație extrem de avansată care a construit temple mari și porturi masive înainte de a fi înghițită de mare. Cercetătorii moderni precum Donnellan susțin că relatarea ar putea reflecta evenimente geologice reale de la sfârșitul ultimei ere glaciare, când creșterea mărilor și inundațiile masive au transformat coastele din întreaga lume. Donnellan a spus că el crede că înregistrările egiptene antice și textul lui Platon indică o "civilizație atlantică pierdută" care a pierit într-un dezastru natural, posibil cutremure, tsunami sau impactul unei comete. "Preoții din Sais erau păstrătorii cunoștințelor antice", a declarat el pentru Daily Mail, adăugând că ei se închinau zeiței Neith și păstrau arhivele templului care documentau inundațiile globale și prăbușirea societăților anterioare. "Rădăcinile lor ca preoție datează de milenii." Platon a scris că preoții i-au spus lui Solon că grecii sunt "ca niște copii", pierzând orice memorie a epocilor anterioare, în timp ce Egiptul a păstrat înregistrări scrise ale evenimentelor șterse din istoria greacă, inclusiv căderea unei vaste civilizații insulare. Acest imperiu maritim, spuneau ei, a încercat cândva să cucerească Europa și Asia înainte de a fi învins de Atena antică. Platon a mai scris că distrugerile bruște au lovit zona: "Au avut loc cutremure și inundații violente, și într-o singură zi și noapte de nenorocire... insula Atlantidei a dispărut în adâncurile mării." El a adăugat că apele în care se afla cândva Atlantida au devenit "impracticabile și impenetrabile" din cauza noroiului lăsat în urmă. Preoții au susținut, de asemenea, că Atena și Sais au fost "orașe surori", ambele fondate de zeițele, Atena și Neith, și împărtășind o moștenire antică uitată. Deși nu au fost descoperite texte egiptene care să confirme povestea, Platon a datat căderea Atlantidei cu aproximativ 9.000 de ani înainte de vizita lui Solon - sau acum aproximativ 11.600 de ani - legând-o de un cataclism care a pus capăt lumii. Donnellan a insistat că călătoria egipteană a lui Solon a fost istorică, nu mitică. "Solon nu a fost prost", a spus el. "El a fost omul care a scris multe dintre legile Atenei antice." Donnellan a descris întâlnirea lui Solon cu marii preoți ai Egiptului ca fiind un schimb rar între două dintre marile civilizații ale lumii antice. "Ai putea naviga cu ușurință de la Atena la Delta Nilului", a spus el. "Pentru un grec, ar fi fost o călătorie simplă, aproape ca turismul." El a susținut că repovestirea detaliată a poveștii de către Platon conține prea multe detalii consistente pentru a fi ficțiune. "Trebuie să vă întrebați cum a supraviețuit o poveste atât de bogată și coerentă de-a lungul generațiilor", a pozat Donnellan pentru Daily Mail. "Se pare că Platon s-a întors la arhivele egiptene pentru a se asigura că a făcut bine." Donnellan - care locuiește lângă Cádiz, Spania, cunoscută în antichitate sub numele de Gades - crede că indiciile geografice ale lui Platon indică direct această regiune ca fiind adevărata locație a Atlantidei. "Când Platon vorbește despre istoria sau locația acestui vechi imperiu în regiunea Gades, grecii știau deja ce este Gades", a spus el. În ultimii opt ani, Donnellan a folosit tehnologia avansată de cartografiere a sonarului pentru a scana fundul mării în largul coastei Cádizului, producând imagini 3D de înaltă rezoluție care dezvăluie pereți subacvatici, formațiuni asemănătoare drumurilor și fundațiile structurilor antice. El crede că aceste ruine ar putea fi rămășițele unei civilizații atlantice pierdute. Situl se află chiar dincolo de Strâmtoarea Gibraltar, lângă ceea ce grecii antici numeau Portus Menestheus - o așezare legată de Menestheus, un erou al războiului troian. "A ieșit aici, în afara Stâlpilor lui Heracles, și a stabilit o așezare", a explicat Donnellan. Pentru el, acest avanpost antic poate fi un fragment supraviețuitor sau o amintire a Atlantidei însăși. "Există rămășițe ale tsunami-urilor cataclismice", a spus el, arătând straturile haotice de sedimente și depozitele de scoici împrăștiate în bazinul mediteranean. "Natura și-a făcut prețul și a înghițit aproape totul, dar există rămășițe." Cu toate acestea, Donnellan crede că unele dintre cunoștințele antice despre Atlantida ar fi putut rezista prin societăți secrete care au păstrat fragmente din adevăr. "Cred că cineva o păstrează? Da, absolut", a spus el, citându-i pe francmasoni și pe cavalerii templieri, ale căror simboluri apar în bisericile medievale din sudul Spaniei. "Oamenii au păzit aceste informații de eoni." Pentru Donnellan, legenda Atlantidei este mai puțin un mit decât un avertisment. "Este înfricoșător", a spus el. "S-ar putea întâmpla din nou și se va întâmpla."