Oamenii îmi spun adesea că le-au trimis copiilor lor un eseu de-al meu, dar dacă aș încerca asta cu fiii mei, aș lua zmeura regală. Glumești? Te aștepți să citesc un eseu pe care l-ai scris?

Niciunul dintre ei nu a citit vreodată unul, din câte știu, deși fiul meu mai mare a trebuit odată să asculte unul pe care l-am ținut ca discurs. (A spus că e bun, dar nu a arătat niciun interes pentru citire.)